Explicații și exerciții, în ritmul tău.
Aici nu contează pe unde începi. Alegi tema care te privește acum, te uiți cât ai spațiu, te oprești când vrei. O parte explică ce se întâmplă, altele te duc printr-un exercițiu scurt. Totul e gratuit, fără cont și fără grabă.
Ești partenerul, părintele sau prietenul cuiva? Pentru familie și apropiați →
O simulare scurtă care arată cum se acumulează stimulii senzoriali până la suprasolicitare. Utilă și pentru cei din jur.
De ce stimming-ul (autoreglarea prin mișcare repetitivă) este sănătos și necesar, nu ceva de corectat.
Cum recunoști semnele timpurii ale unui meltdown și de ce nu e un capriciu, ci răspunsul sistemului nervos la prea mult, prea repede.
Pași concreți pentru tine sau pentru cineva apropiat în timpul și după un meltdown, cu accent pe siguranță și recuperare.
Prezentarea academică originală a teoriei dublei empatii: de ce dificultățile sociale nu sunt un deficit autist, ci o problemă mutuală de comunicare.
Damian Milton explică cum monotropismul — atenția autistă cu un singur canal, intensă — stă la baza dificultăților de tranziție și a stărilor de flow.
O privire afirmativă asupra intereselor focalizate ca sursă de bucurie, expertiză și reglare.
O listă extinsă de trăsături autiste care adesea trec neobservate la adulți, utilă pentru cei care se recunosc fără să fi primit un diagnostic.
Explică pe înțelesul tuturor cele trei stări care se confundă des, cu semne concrete pentru fiecare și ce ajută în fiecare caz.
Dificultatea de a porni și de a opri o activitate nu e lene și nu e lipsă de voință. E o trăsătură cu nume, iar numele schimbă mult felul în care te judeci pe tine.
Ce e stimming-ul, de ce ajută și de ce nu e nimic de corectat la el. Două minute și jumătate, bune și de arătat cuiva apropiat.
După câteva ore de mascare, oboseala nu e lene și nu e antipatie față de oameni. Explicația e utilă mai ales pentru cei din jur, care o iau personal.
O perspectivă la persoana întâi despre cum se simte lumea dinăuntru: stimming, suprasolicitare senzorială și nevoia de predictibilitate.
Explicație amplă a dificultății de a identifica și numi emoțiile, cu exemple din viața de zi cu zi și pași de antrenament.
Leagă semnalele interne ale corpului de reglarea emoțională, pentru cei care simt greu ce se petrece în corpul lor.
O explicație trăită a stimming-ului ca autoreglare validă și necesară, nu ca obicei de oprit.
Cum se ciocnesc nevoile senzoriale autiste cu căutarea de stimulare din ADHD și de ce apare senzația de „prea mult și prea puțin" în același timp.
Cinci semne care ajută persoanele AuDHD diagnosticate târziu să recunoască mascarea devenită atât de automată încât n-o mai observă.
De ce autismul e des trecut cu vederea la femei și fete, care învață să se camufleze, și care e prețul.
Discuție despre ce înseamnă practic demascarea, de ce e un proces lent și cum se face în siguranță, pas cu pas.
O discuție lungă despre ce înseamnă odihna reală pentru o persoană autistă, de ce odihna „obișnuită" nu reface energia și cum arată recuperarea în timp.
O prezentare academică a felului în care alexitimia și autismul se întrepătrund în procesarea emoțiilor, cu implicații practice pentru sprijin și autocunoaștere.