Chestionare psihometrice

vrei să urmărești, în timp, severitatea simptomelor depresive și cum răspund la terapie sau la schimbări din viața ta.

• →Un scor unic de severitate a stării depresive (0–27)
• →Întrebarea de siguranță tratată separat, cu grijă
• →O linie de evoluție când reiei chestionarul

anxietatea pare constantă sau greu de numit, și vrei un reper clar pe care să-l reiei.

• →Un scor unic de severitate a anxietății (0–21)
• →Reluare longitudinală pentru a vedea direcția

vrei să pui în cuvinte, concret, cât și cum te „ajustezi” social — nu doar impresia vagă că „joci un rol”.

• →Trei subscale: compensare, mascare, asimilare (25 enunțuri)
• →Scorul se citește față de două repere: adulții autiști și cei neautiști din studiul autorilor
• →Un scor ridicat arată efort real, nu o problemă de reparat

vrei să distingi între depresie, anxietate și stres în loc să le simți ca un singur val.

• →Trei sub-scale separate: depresie · anxietate · stres
• →Un profil pe axe (radar) care arată unde apasă cel mai mult
• →Bare comparative între cele trei dimensiuni

vrei un prim semnal clar despre trăsături autiste la vârsta adultă, pe mai multe domenii deodată — nu doar o presupunere.

• →Paisprezece enunțuri, pe domeniile social, senzorial și al atenției
• →Un scor de 14 sau mai mult sugerează că merită o evaluare completă pentru autism
• →Poate fi influențat de anxietate sau de mascare — de discutat împreună

vrei să vezi mai clar relația ta cu semnalele corpului — pe ce fațete corpul îți e resursă și pe unde ai nevoie de sprijin, nu doar o impresie generală.

• →Opt fațete ale conștientizării interoceptive (37 enunțuri)
• →Fără scoruri „bune” sau „rele” — un profil, nu o evaluare
• →Instrument de reflecție, nu de diagnostic

vrei să separi tipurile de trăiri obsesiv-compulsive — spălare, verificare, ordine, tezaurizare, gânduri intruzive — nu doar „am OCD".

• →18 enunțuri pe șase subscale distincte
• →Scor de 21 sau mai mult sugerează OCD clinic semnificativ
• →Arată unde apasă cel mai mult, nu doar cât de mult

vrei un reper obiectiv pentru cât de copleșitoare ți s-a părut ultima lună — nu evenimentele în sine, ci cum le-ai resimțit.

• →Scor pe scală continuă (0–40), din 10 enunțuri
• →Măsoară percepția stresului, nu evenimentele de viață propriu-zise
• →Bun de repetat lunar, ca reper de fond

vrei să pui în cuvinte stilul tău de atenție — focalizare profundă pe puține lucruri sau atenție distribuită pe mai multe — nu doar impresia că „te pierzi” în ceva.

• →Patruzeci și șapte de enunțuri, dezvoltate împreună cu comunitatea autistă
• →Arată tranziții, profunzimea intereselor și starea de flux, nu doar un scor unic
• →Scor mai mare = stil atențional mai monotropic — diferență, nu defect

vrei să explorezi alimentația evitantă și restrictivă pe trei planuri distincte — selectivitate, apetit scăzut, frica de consecințe — mai ales dacă acest tipar coexistă cu profilul autist.

• →9 enunțuri pe trei subscale, fiecare cu prag propriu
• →ARFID coexistă cu autismul la aproximativ 20-30% din cazuri
• →Deciziile clinice folosesc pragurile pe subscală, nu scorul total

vrei să reconstitui, retrospectiv, trăsăturile ADHD din copilărie (5-12 ani) — util mai ales când diagnosticul de ADHD e luat în calcul abia la vârsta adultă.

• →25 de enunțuri despre perioada 5-12 ani
• →Scor de 46 sau mai mult reprezintă un screening pozitiv pentru ADHD din copilărie
• →Sensibilitate 86%, specificitate 99% în validarea originală

vrei un reper scurt și pozitiv al stării de bine, ușor de repetat des, ca să vezi direcția în timp — nu o listă de simptome.

• →5 enunțuri formulate pozitiv, scor procentual 0-100%
• →Sub 50% semnalează stare de bine scăzută; sub 28% recomandă un screening pentru depresie
• →Instrument public, recunoscut de OMS

vrei o hartă mai fină a alexitimiei decât TAS-20 — separă dificultatea cu emoțiile negative de cea cu emoțiile pozitive, plus gândirea orientată spre exterior.

• →24 de enunțuri pe cinci subscale
• →Separă emoțiile pozitive de cele negative, spre deosebire de alte scale de alexitimie
• →O diferență de conștientizare emoțională, nu un defect de caracter

te întrebi dacă trăsăturile de tip ADHD te însoțesc în ultimele șase luni și vrei un prim semnal, în două minute, înainte de o evaluare.

• →Cele șase întrebări ale screenerului OMS (ASRS v1.1, Partea A)
• →Patru sau mai multe răspunsuri peste prag sugerează o evaluare ADHD
• →Screening, nu diagnostic: se suprapune des cu anxietatea sau lipsa de somn

somnul îți dă bătăi de cap de o vreme și vrei să vezi dacă tiparul seamănă cu insomnia, nu doar cu câteva nopți proaste.

• →Opt întrebări despre ultima lună, scor de la 0 la 32 (mai mare înseamnă somn mai bun)
• →Un scor de 16 sau mai puțin sugerează o insomnie probabilă (Espie, 2014)
• →Screening, nu diagnostic